UDMR-ul sătmărean și păcatul discriminării: de la răsculatul maghiar ”curuț”, la discriminarea unui român nevorbitor de maghiară

4

În ultimele săptămâni, se poate constata o adevărată ofensivă a UDMR, posibil, în contextul în care coaliția PSD-ALDE are tot mai mari probleme în a-și menține majoritatea parlamentară.

Se poate identifica, deja, un ”modus operandi” al acestei formațiuni, care, atunci când vrea să atace, se comportă ca un partid (a se vedea negocierile cinice, care i-au permis să fie la guvernare, constant, după 89), iar când are nevoie să se apere, se dă ”lovită” ca minoritate discriminată.

De curând, în acest context favorabil/fragil, reprezentanți ai UDMR au considerat că au dreptul să impună simboluri NAȚIONALE maghiare pe teritoriul României, pretinzând că își promovează identitatea (la limita constituționalismului român sau maghiar) și au pierdut în instanță un proces, în care erau acuzați că DISCRIMINEAZĂ…

Primăria Satu Mare, sau cum discriminează o minoritate etnică…

De curând, Consiliul Național de Combatere a Discriminării (CNCD) a dat o hotărâre, prin care constată că primarul Kereskenyi Gabor și Primăria Satu Mare au discriminat un candidat la un concurs pe post de la nivelul instituției sătmărene.

Obiectul discriminării: impunerea condiției de cunoaștere a limbii maghiare, drept condiție eliminatorie la concurs. Iar această discriminare s-a petrecut în legătură cu un post plătit din bani publici.

UDMR-ul sătmărean și păcatul discriminării: de la răsculatul maghiar ”curuț”, la discriminarea unui român nevorbitor de maghiară 1
Kereskenyi Gabor

Iată un fragment din reclamația candidatului discriminat de Primăria udemeristă Satu Mare…

UDMR-ul sătmărean și păcatul discriminării: de la răsculatul maghiar ”curuț”, la discriminarea unui român nevorbitor de maghiară 2

Cu aceste nelămuriri de bun-simț, candidatul s-a dus la CNCD.

Solicitat să ofere un punct de vedere în favoarea sa, Primarul Kereskenyi Gabor a invocat datele unui recensământ, conform căruia minoritatea de etnie maghiară din Satu Mare ar reprezenta un procent de 30-și-ceva la sută și că acestora, din când în când, consilierul juridic ar trebui să le răspundă la petiții în limba maghiară. Ca atare, cine nu poate ”presta” în maghiară, nu poate servi administrația publică din Satu Mare…?

UDMR-ul sătmărean și păcatul discriminării: de la răsculatul maghiar ”curuț”, la discriminarea unui român nevorbitor de maghiară 3

Răspunsul Primăriei nu i-a impresionat pe cei de la CNCD, conduși de udemeristul Asztalos Csaba, ca atare, s-a dat o decizie conform căreia udemeriștii de la Primăria Satu Mare au discriminat un român, pe motiv că nu vorbește limba maghiară…

UDMR-ul sătmărean și păcatul discriminării: de la răsculatul maghiar ”curuț”, la discriminarea unui român nevorbitor de maghiară 4

Penibilul udemerist a fost exacerbat, în planul discriminării, în condițiile în care Primăria a contestat în contencios decizia CNCD, iar Curtea de Apel Oradea i-a respins cererea, ca neîntemeiată…

UDMR-ul sătmărean și păcatul discriminării: de la răsculatul maghiar ”curuț”, la discriminarea unui român nevorbitor de maghiară 5

În plin avânt patriotic… maghiar, udemeriștii acuzați de discriminare vor să schimbe numele școlilor din Satu Mare: ultima ”ispravă” este dorința de a reboteza Școala 10 după un revoluționar ”curuț”

Rebranduirea ”curuță” a Școlii numărul 10 din Satu Mare a aprins spiritele în oraș; totul a pornit de la o sponsorizare din partea Guvernului Orban. Banii de la Budapesta au fost investiți într-o bază sportivă la școala sătmăreană, numai că a apărut și condiția: școala ar trebui să preia numele unui nobil maghiar anti-habsburgic – Francisc Rákóczi al II-lea.

Acesta este considerat ”erou național” în Ungaria, mai ales în contextul în care a condus ”răscoala curuților” împotriva habsburgilor. Pintea Viteazul ar fi luptat alături de Rakoczi, murind trădat lângă zidurile Cetății Baia Mare.

Ca atare, o adecvată ”rebotezare școlară”– dacă tot se face – ar putea fi astfel: ”Școala curuță II. Rakoczi Ferenc”.

Că tot vorbim de istorie…membrii unui partid istoric – se pare – intenționează să susțină acest demers în ședința de Consiliu Local sătmărean de joi, 28 februarie: este vorba de doi dintre cei 3 consilieri liberali.

UDMR-ul sătmărean și păcatul discriminării: de la răsculatul maghiar ”curuț”, la discriminarea unui român nevorbitor de maghiară 6
Adrian Cozma

Adrian Cozma s-a opus fățiș acestui demers, ba chiar a reușit să smulgă PNL-ului din Satu Mare o decizie de BPJ, care să oblige consilierii liberali să voteze împotriva propunerii UDMR. Cu toate acestea, cum unul dintre votanți e președintele PNL, viceprimarul Albu, e posibil ca UDMR-ul să aibă câștig de cauză.

Deja, se poate identifica un ”pattern” în comportamentul UDMR-ului: există cel puțin un cetățean român discriminat, în România, la Satu Mare, pe motiv că nu vorbește maghiară (iar instanțele de judecată au confirmat acest lucru), de asemenea, există o școală a statului român, unde se forțează politic schimbarea simbolistică a numelui. De altfel, și la recentul congres al UDMR, s-a ”lucrat” la simboluri… Astfel de întâmplări vor mai apărea: PSD și ALDE au nevoie de UDMR.

Congresul UDMR confirmă ”trend-ul”: simbolurile naționale românești, mai puțin importante decât cele maghiare … ÎN ROMÂNIA!!

În cadrul Congresului UDMR din 23 ianuarie 2019, s-a susținut suprapunerea unor simboluri maghiare peste simbolurile naționale românești. Iar acest lucru, pe teritoriul României, în așa zisul ”ținut secuiesc”.

Congresul UDMR a adoptat, sâmbătă, în unanimitate, o hotărâre privind folosirea unor simboluri de către comunitatea maghiară din România, printre acestea figurând imnul secuiesc, steagul secuiesc şi Imnul Ungariei.

Simbolul maghiarilor este simbolul naţiunii maghiare, este tricolorul roşu-alb-verde. Noi considerăm simbolul naţiunii maghiare simbolul nostru. Simbolul naţional şi reprezentarea acestui simbol sunt considerate simbol propriu. Simbol naţional este considerat, mai departe, steagul secuiesc cu simbolul soarelui şi al semilunii. Descrierea simbolului steagului secuiesc, cu parametrii de rigoare. Aceste elemente, în orice dimensiune, în orice poziţie, în orice fel de reprezentare sunt considerate simbol naţional propriu. Imnul nostru naţional este poezia lui Kölcsey Ferenc, muzica Elko Ferenc. Un alt simbol naţional este imnul secuiesc, text Gyorgy Csanady”, a spus Cseke Attila.

Toate bune și frumoase în ce zic udemeriștii: și jamaicanii își pun steagul pe mașină, pe grătar, în SUA, însă nu pe clădiri guvernamentale americane și nu susțin a avea pretenția că există state americane unde steagul lor să fie acceptat drept simbol ”național”.

De altfel, ambele Constituții – atât cea Română, cât și cea Maghiară – nu prea sugerează că un astfel de derapaj ar fi constituțional.

Ce zice Constituția României –

ARTICOLUL 4

2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.


ARTICOLUL 6

Dreptul la identitate

(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.(…)

Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt”…

E important a emfatiza – ”identitate etnică, dar respectând legislația statului, ai cărui cetățeni sunt”…!

Cităm, din nou, din Constituție – cea a României:

UDMR-ul sătmărean și păcatul discriminării: de la răsculatul maghiar ”curuț”, la discriminarea unui român nevorbitor de maghiară 7

Ce zice Constituția Ungariei…

Art. I1. Stema Ungariei este un scut împărţit în două printr-o linie verticală cu o bază ascuţită. Partea din stânga conţine opt bare orizontale colorate în roșu și argintiu. Partea din dreapta are un fundal roșu și are la bază trei dealuri verzi cu o coroană de aur deasupra dealului central mai înalt și o cruce patriarhală de argint care apare din mijlocul acestui deal. Sfânta Coroană este reprezentată deasupra scutului.2. Drapelul maghiar prezintă trei benzi orizontale de aceeași grosime, colo-rate în roșu, alb și verde, aranjate în această ordine, începând cu partea de sus, care simbolizează puterea, loialitatea și, respectiv, speranța.3. Imnul Ungariei este poemul Himnusz de Kölcsey Ferenc, pus pe muzică de Erkel Ferenc.”

Extrem de asemănătoare abordarea constituțională a celor două republici, state-membre UE, democrații…

Și, totuși, în România, UDMR propune altă abordare.

Coerent cu abordarea desuetă a UDMR, și Primăria udemeristă Satu Mare – condamnată de instanță pentru discriminarea unui cetățean român – nu pare a-și găsi ”busola”.

O vorbă veche spune că ”orice pasăre pe limba ei piere”, doar suntem democrație și vin alegerile democratice…

Ce nu are răspuns deocamdată este de ce – în CL Satu Mare – partidul istoric care a dat artizanul Marii Unirii, persistă în eroarea de a asigura majoritate unei formațiuni politice condamnată pentru discriminare…!

4 COMENTARII

  1. […] UDMR are o agendă agresivă în acest sens, în ultimii 3 ani. Un alt exemplu este cel cu Școala numărul 10, pe care Kereskenyi și ai lui s-au organizat să-i schimbe numele după liderul… Pentru asta, s-au depus incredibile eforturi de negociere politică, pe care UDMR-ul nu le-a depus, […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Vă rugăm să introduceți numele dvs.