De ce Paştele catolicilor se sărbătoreşte în altă zi faţă de Paştele ortodocşilor? Cum vom sărbători Paştele până în 2026

Catolicii din lumea întreagă au sărbătorit Paștele, anul acesta, cu o săptămână mai devreme decât ortodocșii, adică pe 21 aprilie.

Cum s-a ajuns la aceste diferențe în calendarul bisericesc? Există o singură regulă potrivit căreia se stabilește anual data Paștelui.

Diferenţa calendaristică dintre Paştele occidentalilor şi cel al orientalilor ca urmare a unor evoluţii istorice complexe şi îndelungate, precum şi a coroborării calendarului solar cu cel lunar.

Pentru a elimina controversele legate de sărbătoarea Paştilor, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paştile se vor sărbătorii întotdeauna în prima duminică care cade după prima noapte cu lună plină de după echinocţiul de primăvară. Este vorba despre coroborarea calendarului solar, în funcţie de care este stabilit echinocţiul de primăvară, cu calendarul lunar, stabilit în funcţie de fazele lunii.
De asemenea, dacă data Paştelui, calculată după pima regulă, cade în aceeaşi zi ca şi Paştele evereiesc, atunci Paştele creştinilor trebuie amânat cu o săptămână.

S-a stabilit de către Sinodul de la Niceea că data Paştelui din fiecare an va fi calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica la timpul potrivit  şi celorlalte biserici creştine.
Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot în lume la aceeaşi dată până când a fost introdus în 1582, calendarul gregorian în urma reformei fectuate de Papa Gregorie al XIII- lea. Această introducere a calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era mai lung decât unul astronomic, fâcând în felul acesta ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.

În orient în schimb, din motive religioase, ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte, sute de ani, calendarul gregorian care este  cu 13 zile înaintea celui iulian. În felul acesta, Răsăritul şi Apusul n-au mai sărbătorit Paştele în aceeaşi dată decât întâmplător.

În 1924, la Constantinopol s-a hotărât o adaptare a tuturor Bisericilor Ortodoxe la calendarul gregorian, însă nu toate au fost de acord. Spre exemplu, Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, cea Sârbă, păstrează calendarul vechi. Pentru a menţine o unitate ortodoxă în sărbătorirea Paştelui, din anul 1927, s-a decis ca toate bisericile ortodoxe să sărbătorească Paştele după calendarul iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniană au rămas însă, sărbătorind calendarul gregorian.

Timp de 10 de la aceadtă hotărâre, românii ortodocşi, au celebrat Paştele odată cu romano-catolicii. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a decis să revină asupra deciziei şi să serbeze Paştele odată cu ortodocşii care ţin Paştele după calendarul vechi. Vaticanul a recomndat atunci ca minorităţile catolice din ţări cu majoritate ortodoxă să sărbătorească paştele odată cu ortodocşii. În România, numai greco-catolicii au respectat această recomandare A Vaticanului.

Potrivit calendarelor folosite de ortodocşi şi catolici, bazate pe mişcarea lunii, respectiv a soarelui, în următorii 11 ani, Paştele va fi sărbătorit cum urmează:

 

Recommended For You

About the Author: alina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *