4 august 1919, intrarea Armatei Române în Budapesta și oprirea extinderii bolșevismului spre Europa Occidentală

Această jertfă de sânge dată de Armata Română după încheierea Primului Război Mondial a fost absolut necesară pentru consființirea hotărârii de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Factorii de decizie români nu mai erau dispuși să accepte nerecunoașterea de către guvernul maghiar a hotărârilor Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. În consecință, Comandamentul român a hotărât forțarea Tisei și urmărirea armatei maghiare până la capitulare. Doar așa se putea stinge focarul de război din centrul Europei, care punea în pericol integritatea teritorială a României. Oportunitatea acestei acțiuni era recunoscută și de unii reprezentanți ai Aliaților.

Trecerea Tisei a început în noaptea de 29 spre 30 iulie, iar rezistența a fost relativ slabă, ceea ce sugera că inamicul renunțase la confruntarea armată pe malurile râului și organizase o linie de rezistență în fața Budapestei. La 1 august au fost dezvoltate capetele de pod, trupele române reușind într-un interval scurt să pătrundă adânc între cele două grupuri principale ale inamicului, interzicând orice joncțiune a acestora. A fost un dezastru militar cu consecințe imediate în plan politic. În cursul dimineții de 1 august, social-democrații de dreapta au impus guvernului Sfaturilor să-și prezinte demisia; la ședința Consiliului Muncitoresc din Budapesta, în după-amiaza aceleiași zile, cabinetul bolșevic Garbai-Kun a depus mandatul, fiind înlocuit cu un guvern de sorginte socialist-democratică, în frunte cu Peidl Gyula.

Generalul Rusescu a ordonat ca tunurile să fie îndreptate spre Budapesta în poziție de luptă; în seara zilei de 3 august, generalul român străbătea străzile metropolei în fruntea cavaleriștilor. Pe timpul nopții, efectivele române au fost cartiruite în cazarma „Arhiducele Joseph”. În dimineața zilei următoare, Divizia 2 Cavalerie și Diviziile 1 și 2 Vânători române au continuat înaintarea spre Budapesta. Unitățile de cavalerie, depășind orașul, au realizat un cap de pod la 3 km vest de capitala Ungariei, iar Divizia 1 Vânători a preluat sub control Pesta, pentru a pregăti intrarea solemnă a trupelor române în oraș în condiții de siguranță deplină.

Victoria Armatei Române s-a constituit într-un răspuns la atacurile maghiare și nerecunoașterea realităților militare și politice de către autoritățile de la Budapesta.

La 7 noiebrie 1919, trupele române părăsesc Budapesta. Tratatul de la Trianon, semnat în același an, a consfințit unirea Transilvaniei cu Patria-mamă.

Ionel I.C. Brătianu, președintele liberal al Consiliului de Miniștri din România, avea să afirme că România a făcut un mare serviciu Europei Occidentale, contribuind la căderea bolșevicilor maghiari conduși de Kun, astfel stârpind extinderea comunismului spre inima Europei.

 

Preluare de pe Historia, și NotaBN .

 

 

 

 

Recommended For You

About the Author: Ovidiu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *