Cotidianul american The New York Times: România nu este în Schengen din cauza stagnării în lupta anticorupție

După ce BBC News a analizat numirea Laurei Codruța Koveși procuror șef european, deși guvernul PSD – guvernul țării sale, s-a opus, cotidianul american The New York Times analizează de ce România nu este încă în Schengen, deși consideră că a făcut progrese evidente pentru statul de drept.

Cotidianul american The New York Times scrie că „România vrea să fie tratată ca un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”, menţionând că oficialii români susțin că au fost făcute suficiente progrese, iar aderarea la Schengen nu ar trebui să depindă doar de problemele de corupţie.

România şi Bulgaria, care au aderat împreună în anul 2007 la UE, se simt inferioare, deoarece nu li s-a permis încă aderarea la zona Schengen şi sunt monitorizate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

Oficiali români deţin funcţii importante la Bruxelles, inclusiv Mircea Geaonă, care a fost numit adjunct al secretarului general al NATO, notează The New York Times.

Jurnaliștii americani notează că România este conștientă de faptul că încă există probleme privind corupția, în special din moment ce Liviu Dragnea, fostul lider PSD, a fost condamnat la închisoare pentru abuz de putere.

Tot aceștia susțin însă că România progresează considerabil și că admiterea în zona Schengen nu ar trebui să depindă de problemele de corupție. Țara are granițe lungi, dar s-a investit foarte mult în protejarea lor, iar românii cred că au la fel de mult dreptul de a face parte din zona fără pașapoarte ca membrii Schengen precum Ungaria, care are probleme similare cu corupția și este socotită țara care încalcă cel mai mult statul de  drept, fără să mai vorbim de Norvegia și Islanda, care nici măcar nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Cotidianul aminteşte că incidentul din Colectiv, care a avut loc în 2015, a dus la organizarea unor ample proteste, care au fost reluate faţă de instituţiile, care erau acuzate de corupţie şi de subminarea justiţiei, mai ales în urma demiterii Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA. Kovesi este aşteptată să devină primul procuror-şef european, în pofida faptului că nu are susţinerea Guvernului român.

„A urmat apoi căderea lui Dragnea și, ulterior, prăbușirea guvernului de coaliție. Acum, Kovesi trebuie să devină primul procuror-șef al blocului, peste obiecțiile propriului său guvern”, scrie The New York Times.

Toate acestea au avut un impact inevitabil la Bruxelles, chiar dacă oficialii europeni au remarcat ascensiunea unor politicieni pro-europeni mai tineri, mai liberali, care s-au descurcat bine la alegerile europene din mai. Votul respectiv a făcut ca social-democrații să scadă cu aproape jumătate și s-a creat o alianță a două noi partide, Uniunea Salvați România și Plus, care a fost fondată de un fost comisar european, Dacian Cioloș.

Premierul Viorica Dancila s-a plâns de monitorizarea specială a corupției și a reformei judiciare realizată de Comisia Europeană asupra României și Bulgariei, cunoscut sub numele de Mecanismul de Cooperare și Verificare. Alți membri relativ noi ai Uniunii Europene, precum Croația, nu sunt supuși unei asemenea supravegheri.

Cu toate acestea, comentând cele mai recente rapoarte MCV, în noiembrie anul trecut, Frans Timmermans, pe atunci comisarul european pentru statul de drept, a declarat: „Regret că România nu numai că a oprit procesul de reformă, dar a și redeschis și s-a retras din chestiuni  unde se înregistraseră progrese în ultimii 10 ani.”

Însă Schengen este importantă atât pentru afaceri, cât și pentru călătorii, deoarece cetățenii români și camioanele din România trebuie să treacă prin controale de frontieră, ceea ce complică participarea lor la piața unică a Europei, notează cotidianul.

Sursă: nytimes.com

Foto: nytimes.com

Recommended For You

About the Author: REDACTIA

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *